Sărutul josnic al trădării

Ce fel de copil este acela care deși spune în toata lumea că își iubește Tatăl, în fiecare zi își lovește Părintele sau de câte ori are ocazia nu ezită să nu-i bată un cui în palmă? Fiecare poate răspunde în dreptul său, așa cum fiecare găsește să fie risipitor și de multe ori să uite cât de bine este acasă la tata, în ascultare.

Totuși, atunci când copilul risipitor se întoarce acasă, Tatăl îl zărește de departe. Căci aşa este Dragostea, are privirea și răbdarea antrenate. Copilul a fost îmbrăţişat de Tatăl care “l-a sărutat mult”. Un sărut al iertării. O pildă despre dragostea Tatălui ceresc care cuprinde în braţe copiii risipitori, pe care-i sărută cu dragoste de părinte. Un sărut al iertării. Un altfel de sărut.

Iuda se apropie să îl îmbrăţişeze pe Isus şi îl sărută. Un sărut josnic, semn al trădării. Cât de subtil se transformă lumea și cum se schimonosește prin simboluri istoria vie a omenirii. Sub un sărut colcăie o inimă întunecată. Aşa e omul, dar mă rog ca noi să nu fim așa. Omul poate zâmbi, poate vorbi frumos, te poate îmbrăţişa, dar inima să-i fie rea, în spatele ambalajului și al marketingului de calitate să mocnească o inimă neagră înconjurată de duhoare..

Astfel Isus a ajuns în agonia morţii, moment în care privirea Lui îmbrățisează chipurile celor din jur. Îi răsuna în urechi şoaptele vrăjmaşului: Pentru ei vrei Tu să mori? Merită ei atâta suferinţă? Legiuni de demoni aţâţau mulţimea care arunca ocara asupra lui Isus. Îngerii şi toată oștirea cerească stăteau înmărmuriți cu ochii atinţiti spre Isus, cu atenţia îndreptată spre Tatăl aşteptând un semn pentru a izbăvi din chin pe Neprihănitul Isus... dar Tatăl tace.

Pe vremea asta, cam în aceeași zi, ucenicii stăteau ascunşi în case. Dincolo de uşile închise era o zi a tăcerii, ca și acum dealtfel. Atunci stăteau din alte motive, dar tot ascunși stăm și acum. Avem diverse îndeletniciri, cu ouă, cu prăjituri, cu încinsele cuptoare sau aglomeratele galantare din care lipsește Mântuitorul și Sacrificatul Isus. Preoții își sărbătoreau Paștele atât de drag lor. Cu pioşenia caracteristică fariseilor se apropiau de un Dumnezeu care le lăsase porunci şi legi pe care le ştiau și le puteau mula în favoarea lor. Bine că nu mai era larmă și nimeni care să le conteste autoritatea. Le era bine că nimeni nu mai tulbura oamenii cu învățături care loveau în ei ca nişte bice. Lucrurile intraseră în normal. În cotidianul pe care îl ştiau şi îl controlau. Parcă este atât de simplu să ne bucurăm de darurile aduse de iepuraș, daruri ce nu ne obligă la nimic și care nu ne fac să ne răscolim conștiința.

Azi noi, și la vremea aia Pilat, Irod și toate autoritățile, stăm liniștiți. Nimeni și nimic nu tulbură liniştea cetăţii. Cerul tace. Dumnezeu tace. Tăcerea stăpânește peste tot. O tăcere în care vorbeşte doar frica, dar pentru că suntem îmbuibați de păcate, vocea ei nu răzbate dincolo de noi. Frica preoţilor, frica ucenicilor, frica oamenilor vechi și frica noastră. Totul era pierdut. Fără speranţă. Tăcere aparentă. Nu mai este nimic de spus pentru că Hristos Domnul este în mormântul păzit cu străşnicie. Aceasta a fost ziua de sâmbătă, ziua a șaptea, o zi a tăcerii atunci care azi a devenit o zi a pregătirilor de Paște.

Iubitul meu cititor, ISUS a venit pe acest pământ întunecat de păcat pentru a revela lumina dragostei lui DUMNEZEU, pentru a fi "DUMNEZEU este cu noi!”

Întreaga însemnătate, a sărbătorii cât şi a vieţii, stă scris cu litere de aur în Sfânta Scriptură, el sună aşa: “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât a dat pe singurul Său Fiu ca oricine crede în El, să nu moară ci să aibă viaţă veşnică”.

Nu avem nevoie de iepurași sau de păgânele ouă roșii însoțite de ghiftuiala neomenească pentru a ne bucura de darul acesta extraordinar al mântuirii. Fiecare dintre noi este un dar minunat de la Dumnezeu atât pentru familia noastră, cât şi pentru ceilalţi oameni. Amintește-ți întotdeauna asta, mai ales atunci când vântul rece al îndoielii şi al deznădejdii va sufla peste noi, căci fiecare are propria tristeţe sau cumpănă în viață şi are nevoie de compasiunea semenilor.

Singurul vehicul către DUMNEZEU este ritmul iubirii dintre oameni. - Petre Țuțea

Alege să fii bun şi ajutăţi semenii - mai ales dacă sunt slabi, temători sau dacă sunt copii. Ca o pledoarie pentru Dragoste, căci Dragostea a fost cea care L-a convins pe EL să tacă, o să mai aduc aminte nişte vorbe tot din Sfânta Scriptură, care se regăsesc la 1 Corinteni 13.

“Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor. Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încat să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic. Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr, acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodată. Proorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit”.

Recapitulând, realizăm că lumea a vorbit VINERI iar Dumnezeu a tăcut şi a suferit prin Fiul Său moartea pe cruce. Apoi lumea a tăcut SÂMBĂTĂ, în ziua a șaptea, zi în care Dumnezeu a tăcut şi El, la fel întreaga creațiune. Temelia creștinismului s-a întărit atunci când Dumnezeu a vorbit DUMINICĂ prin ÎNVIERE. A fost ziua în care toţi cei care L-au crezut au început să vorbească:”Hristos a înviat! - Cu adevărat a înviat!”.

Tu cel ce ai rămas în ziua de vineri a neamului omenesc, lasă mercantilismul cu iepurii, sacrificiile inutile de animale nevinovate, cu ouăle lui păgâne și ghiftuiala nesănătoasă și vino la sărbătoarea iertării şi a învierii. Adu-ți aminte de cât este de minunat să dăruiești chiar și din ce nu ai, să trăiești oferind semenilor ceea ce tu ai vrea să primești astfel făcând Rai, pe lumea aceasta, din inima ta.

Așadar să rămănem în sărbătoarea ÎNVIERII pentru toată viaţa noastră.

Îți doresc o Sfântă Sărbătoare a Învierii plină de Dragoste!

Pace vouă!

Iubește și Acționează ACUM! - Rețetă bună pentru a scăpa de regrete

   Acum scriu și plâng dar dacă mă întrebi de ce plâng nici eu nu știu prea bine, pentru că am pierdut un OM de o incomensurabilă valoare sau pentru că nu am acționat la timp să împlinesc un vis și astfel mi-am făcut rost de niște dureroase regrete.

Ștefan Ionescu Călinești

   Azi, 20 iulie 2016, mi-am început ziua normal, bucurându-mă de priveliștea superbă oferită de Brașovul meu iubit - cel mai frumos oraș din România și încântat de prezența Doamnei mele- Alina Ursu în viața mea.
   Cerul întunecat parcă încerca să-mi spună ceva, o simțeam dar nu știam să traduc mesajul. Am primit cheia mesajului cam pe la ora unu fără ceva, de la unul dintre Liderii Autentici de care ne putem bucura in zilele noastre - Tudor Iacobescu, un OM deosebit care chiar influenteaza in bine viețile a sute de oameni. Să revenim la cheie, un mesaj încărcat de emoție și tristețe în care eram anunțați de trecerea la odihnă a Doctorului Ștefan Ionescu Călinești. Ei bine asta încerca Cerul să-mi spună și era întunecat de supărare că nu știa cum s-o facă mai lin.

Îmi permit să spun despre acest OM astfel:
Eminența Sa, Ambasadorul Științei Românești, Expert ONU, Doctorul Ștefan Ionescu Călinești - Părintele Pell Amar si OMul căruia mii de oameni din lumea întreagă îi datorează recunoștință, a fost chemat în Împărăția Cerurilor.

   Peste puțin timp, adică în 24 Septembrie ar fi împlinit 94 de ani, o vârstă la care doar cei puternici și binecuvântați ajung, după cum spun chiar cărțile sfinte. În toți acești ani a luptat ca invenția sa - extractul terapeutic din nămolul sapropelic - să rămână în România, chiar și atunci când conducătorii noștri au distrus tot ce Marele OM de știință a construit în ani de cercetare și muncă de toate felurile.

   Noi, românii, avem o mare meteahnă, mare și păguboasă, anume că ne uităm tradițiile, valorile, uriașele potențialitati intelectuale și invențiile, căzând într-un fel de apatie pe care cei din exteriorul țării nu o înteleg. Ștefan Ionescu Călinești a găsit, la o vârstă venerabilă, puterea de a face efortul să smulgă din uitare geniala sa invenție și de a-i face pe români să-și aducă aminte cât de bogați sunt.
   Domnul Profesor Doctor Ștefan Ionescu Călinești a fost medic specialist în balneologie și reumatologie și un cercetător de marcă în domeniul terapiilor care folosesc factorii naturali (clima, apele minerale, apele saline și nămolurile).
    Trecând peste ironiile, minimalizările și piedicile ridicate de mentalitățile medicale contemporane, Domnia Sa a reușit să demonstreze că apa, nămolul, plantele medicinale și dieta naturală pot vindeca și pot salva vieți, acolo unde chimioterapia și tehnicile medicale de vârf dau greș.
Și-a câștigat un binemeritat renume internațional prin studiile asupra nămolurilor terapeutice și prin miraculoasele rezultate obținute prin corelarea unor factori terapeutici naturali, cu care a tratat afecțiuni din cele mai diverse, de la dermatozele considerate incurabile la boli ginecologice, reumatice sau cardio-vasculare.
   Dintre toate studiile și inventiile sale, una a adus gloria și recunoașterea, nu doar a sa ca persoana, ci și a medicinii românești: Pell-Amar.

   Extractul Pell-Amar este un principiu activ natural având o compoziţie complexă mineral organică şi enzimatică, care exercită asupra organismului uman o serie de acţiuni demonstrate ştiinţific, precum acţiuni antiinflatorii, antialgice, sedative şi decontractante, acţiuni biotrofic-stimulatoare, vasodilatatoare şi de regenerare celulară.Utilizarea nămolului în cosmetica facială şi corporală are la bază proprietăţile fizico-chimice ale acestuia, penetrabilitatea profundă la nivelul pielii, capacitatea de curăţare a acesteia prin osmoză, hidratarea, aportul de elemente minerale stimulatoare şi regeneratoare. - site-ul oficial al companiei PELLAMAR

În fine, pentru mine ca om, Pell-Amarul este un fel de copil de suflet, care s-a născut acum mai bine de 30 de ani, din dragostea pentru soția mea. - Ștefan Lonescu Călinești
   Aceasta este o poveste de succes născută din dragoste, povestea unei invenții căreia îi datorez bucuria de a-mi vedea Doamna plimbându-se alături de mine sau dereticând prin casă. Iar de astăzi este și povestea unui regret care mă doare.
   Atunci când am redescoperit Pell Amar și povestea de dragoste dintre crema terapeutică și miracolul povestit cu atâta emoție de Alina Ursu mi-am dorit să fac tot posibilul ca Alina Ursu să îl întâlnească pe cel care a adus pe lume crema care i-a redat bucuria de merge și a se bucura de viață. Apoi au intervenit "treburile" zilnice și uite așa și amânarea, iar acum este prea târziu.
   Prea târziu să-ți afirmi recunoștința în fața celui care o merită, să-i săruți mâna celui care ți-a făcut un bine sau care te-a ajutat să schimbi în bine cursul vieții tale.

   Scapă de pericolul regretelor! Cel mai potrivit moment nu este cel pe care îl aștepți ci este ACUM. Tocmai pentru că vorbesc din experiența mea de viață, vreau să te fac conștient și prezent în viața ta. Adu-ți aminte că amânarea este hoțul care îți fură bucuria și într-o zi este posibil sâ-ți fure chiar fericirea.

Pell Amar, adică dr. Ştefan Ionescu-Călineşti, primul medic din lume care a obţinut un extract pur din nămoluri terapeutice. - Cătălin Mosoia

Urmărește aici filmul PELLAMAR - Miracol de laborator, o emisiune realizată de echipa ÎN PREMIERĂ cu Carmen Avram.

https://vimeo.com/160028081

 

Ritmul iubirii dintre oameni

Nimic nu te poate face să îţi înţelegi mai bine credinţele decât să le explici unui copil plin de curiozitate. - Frank A. Clark

Te-ai poticnit și ai căzut? Ți-ai transformat viața într-un dezastru? Realizezi cât ești de singur într-o lume atât de populată? Regreți după oamenii minunați pe care i-ai îndepărtat și după consecințele faptelor tale triste?Dacă răspunsul este DA!, privește la Iacov - "înșelătorul" îmbătrânitcare dorea să-și îndrepte căile. Adu-ți aminte și întoarce-te la locul unde L-ai întâlnit pe DUMNEZEU. Ajuns acolo, pe locul sfânt al sufletului tău, așează-te pe genunchi și ridică un "altar" de rugăciuni. Nu mai păși pe muchia dezastrului, trăind o viață secretă, știută doar de tine și DUMNEZEU.

Întoarce-te la Betel! DUMNEZEU se va întâlni cu tine acolo. Ia aminte: "Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru care nu oboseşte iertând.”" - Biblia (ISAIA 55:7)

Singurul vehicul către DUMNEZEU este ritmul iubirii dintre oameni. - Petre Țuțea

Descoperirea lui DUMNEZEU nu este în vedenii, ci în înrâurirea dumnezeiescului har, care se manifestă gradual, treptat. - Părintele Sofronie

DUMNEZEU i-a creat pe oameni cu capacitatea de a iubi. Însă iubirea nu poate exista fără libertate morală, iar libertatea morală nu poate exista fără o lege morală. Dragostea are la bază libertatea, iar libertatea are la bază legea. De aceea, esența și temelia guvernării lui DUMNEZEU este caracterizată de dragoste. - Keith Augustus Burton

ISUS a venit pe acest pământ întunecat de păcat pentru a revela lumina dragostei lui DUMNEZEU, pentru a fi "DUMNEZEU este cu noi". - E.G. White

Testul KWML (King, Warrior, Magician, Lover)

Traind ca OM, am ajuns sa ma izbesc, nedorit de tare, de o multime de intrebari, incercand sa inteleg ce se intampla in mntea celei pe care cred ca o iubesc si o vreau alaturi de mine pentru toata viata. Mai mult decat atat am ajuns sa citesc si sa inteleg prin ce trecem atunci cand iubesti cu tot ce ai si poti dar nu esti receptat si recompensat cu aceasi intensitate.Exista din punct de vedere psihologic asa numitele “suflete pereche”? Si daca da, cum iti dai seama ca un anume suflet este tocmai sufletul TAU pereche? Facand abstractie de portretul sau fizic, care ar putea sa fie acele trasaturi de personalitate care te-ar determina sa crezi ca tocmai ai gasit persoana potrivita? Are sufletul tau pereche un anumit profil psihologic? Exista o lege a atractiei si la nivelul personalitatii umane? Cat de adevarat este faptul ca, ignorand celelalte personalitati existente, contrariile se atrag, incercand sa se gaseasca? Tot sapand am reusit performanta de a descoperi niste carti si materiale absolut fantastice in acest domeniu; ei bine, cine este Paul Dobransky?

Paul Dobransky este un psiholog american renumit, autor al cartilor The Secret Psychology of How We Fall in Love si The Power of Female Friendship, el este si expert in psihologia cuplului si a relatiilor. De ce este atat de interesant sistemul sau de clasificare a personalitatilor umane si a tipurilor de relatii care se stabilesc intre persoane? Iti spunem in articolul urmator. In “Psihologia secreta a iubirii’, psihologul dezbate o teorie mai mult decat incitanta. Iar daca ai putina rabdare si vrei sa descoperi carui tip de personalitate ii apartii si cum ar trebui sa fie sufletul tau pereche, testul KWML (King, Warrior, Magician, Lover) este extrem de interesant. Il poti face aici: Testul K W M L

Datorita unei legi neintelese a atractiei, energiile opuse graviteaza una in jurul celeilalte, atragandu-se si cautandu-se reciproc. Conform teoriei psihologului Paul Dobransky, energia care face ca doua fiinte umane sa fie perfect compatibile este STIMA DE SINE. Psihologul este de parere ca aceasta energie umana –stima de sine- poate fi impartita in doua categorii: ‘binele pe care il oferi celorlalti” si “increderea pe care le-o oferi celorlalti” care reprezinta polii opusi catre care fiecare personalitate umana graviteaza. Din punct de vedere emotional, exista doua categorii de persoane: persoanele cu un comportament maternal, protectiv, cele care urmaresc si se ingrijesc de binele celorlalti si persoanele cu un comportament “paternal”, increzator, orientate catre actiune, persoane care urmaresc sa sporeasca increderea celor in jur in ei insisi.

Totodata, dintr-un punct de vedere intelectual, exista persoane analitice, rationale, ordonate, care isi folosesc mai mult partea stanga a creierului si persoane creative, flexibile, pline de umor, care se folosesc mai mult de partea dreapta a creierului si care urmaresc sa te faca sa te simti bine in prezenta lor. Evident ca aceste persoane au si trasaturi negative: cei din prima categorie au tendinta de a dezvolta un comportament obsesiv, pot deveni tipicari, au tendinta de a tine lucrurile sub control. Cei din a doua categorie au tendinta de a fi dezordonati, distrati, lipsiti de concentrare si atentie. Uite asa ajung sa cunosc mult mai mult decat intentionam si atunci a venit, natural, dorinta de a oferi tuturor celor aflati in dileme asemanatoare, tot ceea ce am aflat. Succes in tot ce faceti si sa nu aveti parte de persoane care sa nu aprecieze tot ceea ce le oferiti.

Oricum (in amintirea celei ce a fost Maica Tereza)

Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti...
Iartă-i, oricum.

Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse...
Fii bun, oricum.

Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi...
Caută succesul, oricum.

Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela...
Fii cinstit şi sincer, oricum.

Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma intr-o zi...
Construieşte, oricum.

Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi...
Fii fericit, oricum.

Binele pe care îl faci astăzi, oamenii îl vor uita mâine...
Fă bine, oricum.

Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de-ajuns...
Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

La urma urmei, este între tine şi Dumnezeu...
N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum.

Ce inseamna Dragostea ?

   Se vorbeşte mult despre dragoste, încât a ajuns să pară un lucru banal şi intrat prea mult derizoriu. Dar la o analiză mai atentă, aflăm că deşi majoritatea oamenilor vorbesc despre ea, foarte puţini îi cunosc adevăratul sens şi valoare. Unii susţin că dragostea adevărată nu există. Vreau să-i contrazic: ea există mai mult şi mai profund decât reuşim să o definim, şi nu din răutate sau obişnuinţă ci din pervetirea trăirilor noastre de către cei care îi numim atât de nepotrivit "formatori de opinie". 
Dacă e să înţelegem corect noţiunea de dragoste, trebuie să ne raportăm la Sacrificiul Suprem, şi asta fără a deveni religioşi, care a fost o dovadă a dragostei adevărate. Până la urmă, credincioşi sau nu, iubirea de Dumnezeu/Creator/Fiinţa Supremă sau vreţi să numiţi si iubirea de aproape cu tot ce cuprinde aceasta iubire şi urmările ei, ar trebui să ne definească existenţa.
   Mi-am mai răspuns că: a iubi, înseamnă a-l face fericit pe cel de lângă tine, adică să ocupi locul doi, să te sacrifici pentru celălalt, înseamnă renunţare, uneori chiar la tot. Într-o ocazie o tânără, mi-a răspuns totuşi altfel, prima imagine a dragostei din mintea sa e a unor bătrâni ce merg mână în mână. O altfel de perspectivă, una ce surprinde durabilitatea şi frumuseţea dragostei. A mai adăugat că ar mai putea fi o conversaţie între cei doi completată de o privire în care să se vadă dragostea. 
Ce este dragostea?La ce vă gândiţi când auziţi cuvântul dragoste?
Datorită mass-mediei, a acelor formatori de care ziceam mai devreme, în mintea multora, s-a format o imagine artificială din nuanţe calde, de roz, liliachiu şi roşu, flori, inimioare, funde, căldură, eventual imaginea unei perechi de îndrăgostiţi mergând mână în mână sau sărutându-se, sau e senzaţia aceea de fluturaşi ce-ţi „umblă” prin stomac.
Până la urmă, ce-nseamnă cu adevărat dragoste? Doar partea aceea frumoasă, pe care o idealizăm cu toţii, sau cu mult mai mult de atât? Oare dragostea adevărată se rezumă la atât de puţin?
Unde e dragostea atunci când el sau ea nu mai sunt aranjaţi, parfumaţi, vorbesc frumos şi sunt gata să iasă la o plimbare sub clar de lună? A iubi o persoană frumoasă, bine îmbrăcată, parfumată, o persoană care-ţi zâmbeşte şi îţi vorbeşte mieros e la îndemâna oricui. Adevărata iubire însă se dovedeşte atunci când el, vine de la muncă cu o salopetă murdară, mirosind groaznic, şi ea îl întâmpină cu un sărut, cu o îmbrăţişare, sau cu un zâmbet cald, cu toate că ştie că va avea din nou de spălat şi de călcat.Adevărata iubire, îşi arată puterea, chiar şi atunci când el se întoarce de la muncă şi o găseşte nearanjată, în halat sau cu şorţul de bucătărie, iar părul şi pielea miros asemenea meniului din seara aceea.
Adevărata iubire se exprimă uneori şi prin aceea că uneori, de dragul ei sau a-l lui, alegi să taci, cu toate că simţi că mai ai ceva de adăugat… să taci când te simţi provocat să ţipi sau să trânteşti uşi… să taci când simţi că ai dreptate, însă dreptatea pe care ai putea-o câştiga atunci, nu ţi-ar folosi la nimic, pierzându-l pe el sau pierzând-o pe ea…
Adevărata iubire se manifestă chiar şi atunci când ea şi-a pierdut din frumuseţea tinereţii, având nu ştiu câte kilograme în plus şi părul „nins” de atâtea griji, iar pielea şi-a pierdut fineţea, fiind săpată de riduri… 
Adevărata iubire se manifestă chiar şi când el şi-a pierdut podoaba capilară (pe vremuri fiind dată cu gel) … în locul căreia i-a „crescut” o frumoasă chelie, iar muşchii lui nu mai sunt lucraţi ca-n tinereţe, fiind înlocuiţi de o burtă pe cinste…
Iubirea mai înseamnă să te scoli în mijlocul nopţii, pentru a te ocupa de copil, pentru ca ea să se poată odihni… înseamnă să laşi de la tine, fără să simţi că eşti înfrânt… înseamnă să stai chinuit pe un scaun de spital, doar ca să fii aproape de el sau ea atunci când va deschide ochii sau se va mişca… înseamnă să rămâi cu el sau cu ea, chiar dacă şi-a pierdut vederea şi trebuie să-i fii tu ochi… sau a rămas invalid(ă)…

Am adunat ceva exemple, nu pretind că sunt cele mai edificatoare, dar pe mine m-au făcut să zâmbesc fericit la gândul că undeva există o asemenea Dragoste.

“Era o dimineaţă aglomerată la cabinet când, in jurul orei 08:30, intra un domn bătrân cu un deget bandajat. Îmi spune imediat ca este foarte grăbit căci are o întâlnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat să se aşeze ştiind ca avea sa mai treacă cel puţin o jumătate de ora pana sa apară medicul. Îl observ cu câtă nerăbdare îşi priveşte ceasul la fiecare minut care trece.
Între timp mă gândesc ca n-ar fi rău să-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi aşa de grava… în aşteptarea medicului, mă decid să-i dezinfectez rana şi mă lansez într-o mica conversaţie. Îl întreb cât de urgentă este întâlnirea pe care o are şi daca nu prefera să aştepte sosirea medicului pentru tratarea rănii. Îmi răspunde ca trebuie sa meargă neapărat la casa de bătrâni, aşa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu soţia.
Politicoasa, îl întreb de sănătatea soţiei. Senin, bătrânul domn îmi povesteşte ca soţia, bolnava de Alzheimer, stă la casa de bătrâni de mai bine de 7 ani. Gândindu-mă că într-un moment de luciditate soţia putea fi agitata de întârzierea lui, mă grăbesc să-i tratez rana, dar bătrânul îmi explică, că ea nu-şi mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Şi-atunci îl întreb mirata:
“Şi dvs. vă duceţi zilnic ca să luaţi micul dejun împreună?“.
Cu un surâs dulce şi o mângâiere pe mana, îmi răspunde:
“E-adevărat că ea nu mai ştie cine sunt eu, dar eu ştiu bine cine este ea“.
Am rămas fără cuvinte şi un fior m-a străbătut în timp ce mă uitam la bătrânul care se îndepărta cu paşi grăbiţi.

Apoi un altul, care de altfel este si foarte vehiculat pe internet, în special în zona site-urilor cu tentă amoroasă.

Un grup de psihologi au pus unor copii cu vârste cuprinse între 4 şi 8 ani următoarea întrebare: "Ce înseamnă dragostea?" Răspunsurile primite au fost mai adânci decât ne-am putea imagina.
"Când bunica mea a făcut artrita, nu mai putea sa se aplece sa-si facă unghiile de la picioare. Aşa ca bunicul i le face de atunci mereu, deşi are si el artrita la mâini. Aceasta este dragostea."Rebecca- în vârstă de 8 ani
"Când cineva te iubeşte, felul în care iţi rosteşte numele este diferit. Chiar ştii că numele tău este în siguranţă în gura lui."Billy 4 ani
"Dragostea este ceea ce te face să zâmbeşti atunci când eşti obosit."Terri 4 ani
"Este dragoste când o fată se parfumează, un băiat se da cu after shave, ies împreună în oraş şi se miros reciproc."Karl 5 ani
"Este vorba de iubire atunci când mănânci în oraş şi îi dai cuiva cei mai mulţi dintre cartofii tăi prăjiţi, fără să îi ceri în schimb cartofii lui."Chrissy -6 ani
"Este dragoste atunci când mami îi face cafea lui tati şi ia o înghiţitură înainte de a i-o da, pentru a fi sigura ca gustul este OK."Danny 7 ani
"Dragoste este atunci când te săruţi tot timpul. Apoi, când oboseşti de atâta sărutat tot vrei sa fii împreună şi să stai de vorbă. Aşa sunt mami şi tati. Sunt caraghioşi când se sărută."Emily – 8 ani
"Dragostea este ceea ce este cu tine în camera de Crăciun dacă te opreşti din deschis cadouri şi asculţi."Bobby 7 ani
"Dacă vrei să înveţi mai bine să iubeşti, trebuie să începi cu un prieten pe care îl urăşti"
Nikka 6 ani
"Este dragoste atunci când îi spui unui băiat că îţi place cămaşa lui, iar el se îmbrăcă după aceea cu acea cămaşă în fiecare zi."Noelle 7 ani
"Dragoste este între un bătrânel şi o bătrânică care sunt încă prieteni după atâţia ani, deşi se cunosc atât de bine."Tommy 6 ani
"În timpul recitalului meu la pian eram pe scena şi îmi era frica. M-am uitat la oamenii care mă priveau şi l-am văzut pe tatăl meu care îmi făcea cu mâna şi îmi zâmbea. Era singurul care făcea asta. Şi nu mi-a mai fost frică."Cindy -8 ani
"Mama mă iubeşte mai mult decât oricine altcineva. Nimeni altcineva nu mă sărută seara înainte de culcare."Clare 6 ani
"Este dragoste atunci când mama îi dă tatei cea mai buna bucata de pui."Elaine -5 ani
"Este dragoste atunci când mami îl vede pe tati transpirat şi mirositor şi tot îi spune ca este mai frumos decât Robert Redford."Chris 7 ani
"Este dragoste atunci când căţeluşul tău te linge când ajungi acasă, deşi l-ai lăsat singur toata ziua."Mary Ann 4 ani
"Atunci când iubeşti pe cineva genele ţi se ridică şi coboară şi mii de steluţe ies din tine." Karen 7 ani
"Nu trebuie să spui te iubesc dacă nu este adevărat. Dar dacă este adevărat, trebuie s-o spui cât mai des. Oamenii uită."Jessica – 8 ani

Dragostea consta in dorinta de a da ceea ce este al tau altuia si de a simti fericirea acestuia ca si cum ar fi a ta.(Emanuel Swedenborg)

Până la urmă Dragostea este unică pentru fiecare în parte, doar tu poţi să iubeşti aşa cum doar tu ştii şi dincolo de această iubire este Dragostea, acea picătură din dragostea creatoare.

Invaţă să iubeşti ca nimeni altul şi nu uita să-ţi arăţi dragostea de fiecare dată când ai ocazia şi oricui din jurul tău, iar lumea o să.ţi ofere cea mai frumoasă viaţă pe care o puteai trăi.

Sa traiesti sau sa mori

Speranta este un lucru bun, poate cel mai bun! 

Libertate sau Speranta

  Uneori scapi si nu mai sti ce sa crezi sau in ce sa crezi. Cel mai probabil ai ajuns sa traiesti rutina, rutina egala cu institutionalizarea, atunci incepi sa pierzi chiar si speranta.

  Am trait zile bune si zile mai putin bune, dar le-am trait, apoi refuz sa mai traiesc si zilele sau orele sau unitatea de masura cu care-ti numeri clipele din viata, incep sa treaca fara sa-mi mai pese de ele. Ajuns in locul nimanui din tara nicaieri, si toate acestea pentru ca nu mai ai in ce sa speri, toate sunt in ceata si lipseste focusarea. O imagine in care lipseste subiectul, o viata pe care nu stii daca ai trait-o tu pentru tine sau sau in locul altcuiva. Noptile devin zile, zilele isi pierd identitatea, iar tu nu mai esti tu, cel mai probabil nu vei avea raspuns la intrebarea “cine esti?”. Raspunzi pentru ca ai fost invatat sa raspunzi cu niste date pe care nu tu le-ai ales, sunt date care ar trebui sa te reprezinte, dar nu este mereu asa, ele au fost hotarate la inceput de unii care habar nu aveau cine ai sa fi, iar apoi ai inceput sa te dezvolti sau nu, ai inceput sa traiesti si sa decizi sau doar sa mergi si sa fi educat de tot ce te inconjoara. Apar greselile, urmeaza constientizarea si regretele, speri(mai ai inca speranta) ca ai sa primesti mantuirea, si crezi ca asta inseamna iertarea si exonerarea, dar consecintele nu se lasa asteptate si atunci trebuie sa le suporti pentru ca fac parte din viata ta, doar tu le-ai invitat.

  Cauti sperante, uneori iti sunt servite alteori le nascocesti, in viata trebuie sa-ti ocupi mintea altfel totul devine imprevizibil, acel neprevazut de care nu mai poti scapa. Trec toate, cele bune mai usor si repede, cele rele mai greu si mult mai incet, si nimeni nu stie de ce uneori minutul are 20 de secunde si alteori 180 de secunde. Capitol incheiat, oameni trecuti in agenda veche, trairi ingropate in subconstient dar neostoite, forme si chipuri, lucruri si evenimente de care vrei sa scapi sau vrei sa le multiplici. Sfarsitul zilei de ieri si inceputul zilei de maine, pe azi refuzi sa-l recunosti pentru ca momentan nu mai vezi speranta chiar daca exista.

  Brusc realizezi ca poti, totusi, sa mergi si sa vezi, sa gandesti si sa proiectezi, incet iti aduci aminte de speranta; atragi evenimentele, le cauti sau te rogi pentru ele, le doresti atat de mult ca uneori lumea si timpul, nefiind controlate si cu functiuni proprii ajung sa se lase influentate si se curbeaza. De nicaieri apar intamplarile, apar oamenii pe care ti doresti atat de mult sperand ca sunt altfel decat tot ce ai intalnit pana acum. Mai tarziu procesul se repeta, oamenii sunt oameni ca si tine de altfel, toti din secolul 21, aceleasi defecte si vicii.In tine, in profunzimea existentei si fiintei tale stii ca exista persoana care te intregeste, scopul sau subiectul imaginii pe care vei ajunge sa o definesti simplu ca fiind viata ta. Nimic mai fals, pentru ca nu toti au sansa sa traiasca in vremea si locul potrivite pentru a intalni persoana care sa-i intregeasca. Din neexpuse si nerecunoscute motive incepi sa investeti toate idealurile tale in persoana pe care timpul si lumea, deformate de forta dorintei tale, ti-au trantit-o in fata. Nimeni nu poate sa te sfatuiasca pentru ca doar tu stii cea mai adanca dorinta a ta, doar tu stii complexitatea fiintei tale, si tu esti singur care poate sa imbrace persoana respectiva in frumusetea dorintelor tale. Cand totul este perfect calibrat incepi sa oferi ce este mai bun in tine, si apoi ajungi sa te deschizi, sa te arati asa cum esti, uitand ca persoana de langa tine este altceva decat tu speri si vrei sa fie. Tragedia incepe sa ia fiinta, cercul se rupe si devine un lant, unul la capatul caruia creste o bila uriasa, o umbra a tot ce ai sperat sa fie. Tarziu ajungi sa realizezi sau sa simti, realitatea este mai dura decat imaginatia, si incepi sa fugi, daca nu cumva te apuci sa incerci a repara ceva ce nu a existat, pana la urma tot ce vrei este sa scapi, dar cu cat alergi mai tare cu atat mai mult bila sau umbra prinde viteza si forta mai mare. Dupa un timp n-ai sa mai poti, mai devreme sau mai tarziu, si atunci o sa fi lovit de tot ce ai crezut si ti-ai dorit, fara sa-ti pese ca nu era.

  Esti jos, acolo unde mainile oamenilor, prea scurte fiind , nu pot ajunge iar singura mana care ar putea sa ajuga nu ti se pare interesanta, iar daca EL indrazneste sa-ti spuna ca este langa tine incepi sa-L tragi la raspundere, ba chiar cerandu-I socoteala, ne mai vroind sa recunosti ca tu ti-ai dorit si apoi ai apucat fara sa te uiti ce apuci. Crezandu-te singur incepi sa intrebi de ce fericirea ta nu poate coincide cu fericirea celor de langa tine pentru totdeauna, de ce fericirea inceputului nu merge pana dincolo de final. In timp ajungi sa realizezi ca de fapt aceea nu era fericire ci doar bucuria timpului respectiv, era ceva ce nu-ti apartinea si nu facea parte din viata ta, era o parte a clipei si locului acela. Elimini pe rand si ajungi la ultima, ultima este speranta, speranta ce a stat cuminte si stinghera in coltul ei stiind ca o sa vina si vremea ei. Asa apare prima raza a unei noi sperante, toate au timpul lor, tot ce trebuie sa faci este sa mai pastrezi cateva resurse pentru a avea puterea de a te bucura de implinirea lucrurilor la vremea potrivita.

  Trebuie sa crezi ca in fiecare viata exista un varf al trairilor si evenimentelor, fiecare om este unul de succes. Tot ce ai de facut este sa ai grija ce-ti doresti, sa fi atent alaturi de cine vrei sa mergi si cat de multe resurse dispui sa consumi in fiecare etapa a vietii. Speranta chiar este un lucru bun, pana la urma, si intr-o zi ai sa vezi ca de fapt drumul tau este unul frumos, poate nu plin cu zile fericite, dar cu singuranta frumos si unic.

  Eu sunt aici, in schimb, acum cand tu citesti asta, deja voi fi trecut peste, si desi batran, sper sa fi mai gasit ceva resurse pentru a-mi trai bucuria alaturi de adevaratii oameni de care aveam nevoie in imprejurarile din vremea potrivita. Iar pentru tot ce s-a intamplat stiu sigur cine este vinovatul, desi cate odata ma indoiesc ca as fi chiar singurul vinovat, ca atare pot sa fac un singur lucru acum, pot sa-ti spun ca tot ce spui si tot ce faci, chiar si ce gandesti  o sa influenteze mai mult decat ai sa constientizezi vreodata.

  Te rog sa ai grija si sa incerci sa plantezi in jurul tau zambete si cuvinte de sprijin, iar daca timpul si lumea o sa-ti permita incearca sa ajuti cat mai multi 

oameni cu putinta, astfel o sa-ti asiguri un viitor senin oriunde vei fi.

Aceasta este ultima parte a Sperantei, poate, cel mai bun lucru, iar lucrurile bune nu pier niciodata!

Greatest Marriage Proposal EVER!!!

O declaratie de dragoste ce a ajuns la aproape 10 milioane de vizualizari, un viral de mare calitate si efect. Sincer mai rar vezi asa ceva.Mai nou cei doi, Matt si Ginny, au si un site al lor http://www.mattandginny.com/ , asta dupa ce gestul lui a fost extrem de mediatizat, putand fi vazut in mai toate tabloidele din US si din lume. Pentru cei care critcau happy end-urile de la Hollywood, iata ca viata bate filmul din  nou. Personal sunt foarte impresionat de astfel de gest si vad ca majoritatea covarsitoare este in asentimentul meu. Imi pare rau ca nu avem foarte multe evenimente de acest fel. Sper sa avem in viitor tot felul de astfel de surprize si de ce nu sa face si noi astfel de surprize.Pana atunci, iti urez o viata minunata si spre sa ne mai auzim!

Dragostea si consecintele ei

Ti se intampla si tie, si mie, si lor. Iubirea apare, brusc, in vietile noastre, ne ia mintile, ne lichefiaza genunchii, redescoperim luna februarie, pralinele, ursuletii de plus, pe Meg Ryan si Parisul. Dragostea trece prin stomac, dar si pe la primarie, psihologi, avocati, judecatori sau notari.

Dragostea la primarie

In multe cazuri, declaratia de dragoste se transforma in declaratie de casatorie. Trebuie facuta in scris, la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau la primaria unde se va incheia casatoria. Se mai alatura o serie de documente si, in cel mult, 10 zile el si ea devin sot si sotie. Premizele, la fel ca in comediile romantice sunt la “la bine si la rau” si “pana cand moartea ne va desparti”.

Dragostea: The End

Un scriitor francez ar spune ca intreaga euforie nu dureaza nici mai mult, nici mai putin de trei ani. Optimist, sa spunem. Altii cred ca durata de viata a minunilor este trei zile, iar iubirea este un lucru foarte mare.
Asadar, cand roiul de fluturi din abdomen se transforma in intoxicatie alimentara, trebuie gasit remediu. In prim plan, apare doctorul. Nu, nu gastroenterolog si nici macar cardiologul, ci doctorul de relatii, terapeutul.

Dragostea isi muta cuibul pe o canapea si incepe sa povesteasca

Terapia de cuplu este o solutie pentru a scapa de tensiunea din cuplu. Desigur, nu intotdeauna rezultatele sunt cele asteptate. Multe persoane vad in terapie o modalitate prin care se pot face intelesi de celalat. Ignorand rolul de mediator al psihologului, nu se poate gasi o cale de mijloc. Ambii parteneri trebuie sa intealeaga ca rezolvarea problemelor le apartine numai si numai lor, nu unei terte persoane.
Dar dragostea poate fi usor infranta de criza de cuplu cand lipseste rabdarea si capacitatea de a exprima ceea ce o persoana simte cu adevarat. O atitudine negativista nu ajuta, dar nici tratamentul superficial aplicat celuilalt, relatiei sau sedintei de terapie nu este de vreun ajutor.

Dragostea isi muta cuibul in biroul unui avocat si pretinde

Drama continua atunci cand unul din parteneri ia decizia divortului, facand ca ruptura sa devina definitiva. Specialistii considera ca exista implicatii emotionale intense atunci cand un cuplu nu hotaraste sa divorteze de comun acord. Din acest motiv, este recomandata asistenta unui avocat, chiar daca legea nu impune acest lucru.
Pregatirea unui divort presupune multa munca prin rezolvarea unor chestiuni standard, dar si a intrerpretatii unor elemente ce tin de fiecare mariaj in parte. Este inceputul unei razboi a doua foste roze. Trebuie stabilite detalii precum: impartirea bunurilor, incredintarea minorilor sau pensia alimentara. De asemenea, este momentul in care lucrurile, deja sunt dureroase, pot deveni urate.
Pe scurt: amintirile frumoase ajung la tomberon, ciocolata devina matraguna, ursuletii de plus bate de baseball, Parisul devine Irak, iar Meg Ryan joaca in filme horror.
Furie, disperare si, din nou, furie. Avocatii pregatesc terenul pentru batalia finala, cu extrema minutiozitate, si negociaza la sange un posibil armistitiu.

Dragostea isi muta cuibul in sala de judecata

Presiunea psihologica se amplifica in momentul in care stii ca un necunoscut se pronunta asupra vietii tale, iar tu nu poti decat sa ii asculti concluzia. Si in fata Curtii lupta dintre viitorii fosti soti exista acuze duse la extrem sau riposte puerile.
Cu cine vor ramane copii? Cat va plati pensia alimentara? Cine ia casa? Cand va putea vizita copiii? Mai vrea sa-i poarte numele? La astfel de intrebari magistratul trebuie sa ofere raspunsuri si/sau solutii.
Desigur, divortul poate fi si un act unilateral cand ambii soti consimt ca sfarsitul oficial al casatoriei reprezinta cea mai buna solutie. In acest caz, divortul poate fi pronuntat numai pe baza acordului ambilor soti, daca, pana la data cererii de divort, a trecut cel putin un an de la încheierea casatoriei si nu exista copii minori rezultati din casatorie.
Cei mai multi dintre cei care divorteaza aleg sa o faca prin acordul partilor, ceea ce scurteaza procedura juridica la mai putin de un an.
In Romania, sunt pronuntate din ce in ce mai multe divorturi. Conform informatiilor furnizate de INS, in penultima luna a lui 2009, la nivelul intregii tari, la oficiile de stare civila s-au inregistrat 7.036 casatorii (4,0 casatorii la 1.000 locuitori), in scadere cu 8.236 casatorii comparativ cu octombri. Prin hotarari judecatoresti definitive s-au pronuntat 1.740 divorturi (0,99 divorturi la 1.000 locuitori), cu 91 mai multe.

Dragostea isi muta cuibul in alta sufragerie

Fiecare porneste pe calea sa cu stampila de “ex” in acte si pe frunte. La inceput, drumul e anevoios. Pe langa depresii in forme variate, acomodarea cu noua locuinta, cresterea copiilor sau intretinerea acestora, cei care au trecut printr-un divort trebuie sa se agate, intr-un fel sau altul, de speranta ca nu vor sfarsi singuri.
Cu toate astea, un mariaj esuat nu poate fi un impediment puternic cand dragostea isi face, din nou, aparitia. Oricat de multe masuri de siguranta ti-ai lua, te doboara mai repede decat gripa de sezon si redescoperi orasul dragostei, ciocolata, luna indragostitilor si pe Meg Ryan.
O a doua casatorie presupune mai multa maturitate, mai multa intelepciune, caci din greselile celei dintai au fost multe lucruri de invatat. Chiar daca ai capul in nori, un picior ramane pe pamant. Daca esti la mai mult de a doua casnicie te poti gandi la testament.

Merită să crezi?

Cu fiecare zi care trece, reperele noastre se risipesc în neant. Oamenii cred tot mai putin în ei însisi si deloc în ceilalti. Iar multi revoltati se îndoiesc chia si de Dumnezeu.
Fiecare dintre noi duce cu el macar o poveste de tradare si de deznadejde. Inevitabil, fiecare dintre noi a îndurat crunta dezamagire de a fi fost tradat de un prieten. Aproape toti purtam cu noi povara de-a fi fost înselati în iubirile noastre, în asteptarile noastre. Si atunci ne ferim sa ne lasam prada iluziei ca ne vom mai face vreodata prieteni pentru toata viata. Ajungem sa ne spunem ca nu mai exista iubire adevarata pe lume, doar indragosteli pentru o vreme, doar relatii de convenienta, mezaliante mai bune decât nimic.
Pâna la urma proasta dispozitie, devenita profesiune, nu e rentabila nici pentru cel care o practica, nici pentru cei care o suporta.
În politicieni nu mai crede nimeni de mult. Discursurile lor sforaitoare ne fac greata si de câte ori vine vorba despre alegeri, nu aud decât oameni care au o singura optiune: sa nu mearga la vot.
Nu mai citim, pentru ca nu ne mai punem mari sperante în cultura. Poezia e dispretuita într-o lume prozaica. Iar stirile de la televizor si din ziare le urmarim cu scepticism, pentru ca stim ca presa e vânduta plus ca nu vezi mai nimic bun sau care sa te mai motiveze sa crezi în parte frumoasa a vietii. Vedem aceleasi figuri obosite, gata sa traga de toate sireturile câte unui tântar pentru a obtine armasarul rating-ului, iar stirile par anume gândite sa ma umple de umoare neagra. Iarna e nemaivazuta, frigul e ucigas, soselele sunt blocate, gripa porcina ne decimeaza, vaccinul e primejdios, somajul e apocaliptic, tara se duce de râpa, criza e cvasi-definitiva. Vestile bune au un ce exotic: aflu, de curând, ca se cumpara în draci (cu 50% mai mult decât anul trecut) bilete de vacanta pentru Venetia si Dubai sau ca Adrian Copilu' Minune a fost primit în masonerie. Dar asemenea evolutii, oricât de promitatoare, n-au forta sa ma remonteze... Situatiunea e dramatica. Dar ce zic „dramatica"? Disperata, mon cher! Albastra!
Care putem zice ca nu s-a mai vazut!
În ultima lui carte tradusa în româneste („Marturisirile unui disident convertit"), Adam Michnik spune, la un moment dat, contemplând ansamblul estului european: „Nimic mai simplu azi decât pragmatismul si cinismul, sau decât disperarea si melancolia".Traim vremuri în care e greu sa mai crezi în ceva. Si totusi, vreau sa ne mai gasim puterea sa mergem mai departe cu rost, împotrivindu-ne derivei. Cred în dragostea mea si în efectele ei tamaduitoare. Cred în forta confesiunii si în miracolele pe care le poarta în miezul lor cuvântele spuse din adâncul inimii. Cred în puterea rugaciunii si în nemarginirea credintei. Cred în frumusetea copiilor si în puritatea sufletelor lor. Cred în onoare si în demnitate. Cred, nebuneste, ca binele va învinge mereu, ca, desi astazi traim vremuri tulburi, se va face, pâna la urma, dreptate în toate…
Eu cred în toate astea, dar tu? Capul sus!
Dar ma întorc si zic: poate omul, asa, peste noapte, sa-si schimbe firea si discursul? Si daca a fi de meserie prost dispus e agasant, a fi de meserie bine dispus e mai bine? Poti sa te scalzi de dimineata pâna seara într-o pâcla bituminoasa si sa zici ca te îmbaiezi în Mediterana? Potrivit ar fi, mai degraba, realismul cinstit. Fara îndârjire, ba, daca se poate, cu un pic de umor. Asta da, asta, cu voia dumneavoastra, se poate încerca.
Sa nu-ti alegi profesia de «prost dispus», pur si simplu nu se merita, pentru ca viata este si asa scurta, bucura-te de ea!

Viata si Dragoste , DUMNEZEU

Revelatie

„Stai culcat in iarba, ascultand zumzetul insectelor care ciuruie delicat linistea, privesti bucatile de cer care se vad prin frunzisul unui copac, simti in nari mirosul de iarba sau de fan uscat, esti fericit si nu stii pentru ce. Nu-ti mai trebuie nimic in afara de ce esti. Totul ti se pare simplu si clar.” Calomnii mitologice

Viata este o calatorie spre iubire. O calatorie catre a ne cunoaste pe noi insine ca fiinte nascute din iubire si care se intorc in iubire.Insa, in fiecare zi din viata noastra suntem controlati de vechile inregistrari ale Eului; depindem coplesitor de tot ce am invatat in trecut. De tot ce am crezut. De gene. De mediul inconjurator. De starile de spirit ale celor din jur. De deciziile lor. De hachitele vremii. De strafulgerarile de dragoste sau de ura ale celor pe care ii iubim. De starea fizica a celor ce ne sunt dragi. De starea de constiinta in care se afla familia, orasul, tara sau lumea intreaga.

Functionam ca un “tot”, fiind mereu in legatura unii cu altii la niveluri pe care nu ni le putem imagina. Si aceste dependente ne intrerup fulgurant legatura cu fiinta noastra “unica” aflata in deplina iubire.

Acolo, in adancurile fiintei noastre, suntem in deplina dragoste unii pentru altii si suntem “Unul”.

Dar pe masura ce coboram pe scara vibratiilor, pe masura ce gandurile si trairile noastre sunt mai puternic controlate de Ego, pe masura ce se manifesta atasamentele fata de ceea ce ne inconjoara, ne indepartam si noi de fiinta interioara reala, de care depindem intru totul de fapt.

Viata capata sens doar prin ceea ce iubesti si prin suferinta ca ai la dispozitie un timp limitat pentru a nu irosi aceasta sansa.”