Singura creatură nemuritoare din lume?

Cercetătorii au descoperit singurul organism din lume despre care se poate spune că este nemuritor. Turritopsis nutricula are doar 4 mm în diametru şi este capabilă să reîntinerească mereu, scrie Times Online.

Turritopsis face parte din categoria hidrozoarelor, ca şi meduzele. Spre deosebire de meduze, însă, care mor după ce se reproduc, această micuţă creatură se întoarce la o fază de imaturitate sexuală, după ce a ajuns la maturitate. Pe scurt, este capabilă să reîntinerească, după ce devine adultă, fiind singurul animal cunoscut care poate să facă asta, noteaza Times.

Teoretic, acest ciclu se poate repeta la nesfârşit, ceea ce poate însemna că Turritopsis este o creatură nemuritoare.Este originară din Caraibe, însă s-a răspândit în întreaga lume. Iar mecanismul prin care Turritopsis poate reveni la stadiul de polip (un stadiu de început al aceptor organisme) este că ea are capacitatea de a-şi transforma diferite tipuri de celule în alte tipuri. Acest proces se numeşte transdiferenţiere iar prin acest proces, meduza e transformată în polipi. Acest animal solitar este un prădător care trăieşte, in special, în ape tropicale, calde, şi este studiat intens de către specialişti, biologi marini şi geneticieni, care încearcă să dezlege misterul întineririi sale.
Noi putem sa incepem de aici wikipedia.org

Viata si Dragoste , DUMNEZEU

Revelatie

„Stai culcat in iarba, ascultand zumzetul insectelor care ciuruie delicat linistea, privesti bucatile de cer care se vad prin frunzisul unui copac, simti in nari mirosul de iarba sau de fan uscat, esti fericit si nu stii pentru ce. Nu-ti mai trebuie nimic in afara de ce esti. Totul ti se pare simplu si clar.” Calomnii mitologice

Viata este o calatorie spre iubire. O calatorie catre a ne cunoaste pe noi insine ca fiinte nascute din iubire si care se intorc in iubire.Insa, in fiecare zi din viata noastra suntem controlati de vechile inregistrari ale Eului; depindem coplesitor de tot ce am invatat in trecut. De tot ce am crezut. De gene. De mediul inconjurator. De starile de spirit ale celor din jur. De deciziile lor. De hachitele vremii. De strafulgerarile de dragoste sau de ura ale celor pe care ii iubim. De starea fizica a celor ce ne sunt dragi. De starea de constiinta in care se afla familia, orasul, tara sau lumea intreaga.

Functionam ca un “tot”, fiind mereu in legatura unii cu altii la niveluri pe care nu ni le putem imagina. Si aceste dependente ne intrerup fulgurant legatura cu fiinta noastra “unica” aflata in deplina iubire.

Acolo, in adancurile fiintei noastre, suntem in deplina dragoste unii pentru altii si suntem “Unul”.

Dar pe masura ce coboram pe scara vibratiilor, pe masura ce gandurile si trairile noastre sunt mai puternic controlate de Ego, pe masura ce se manifesta atasamentele fata de ceea ce ne inconjoara, ne indepartam si noi de fiinta interioara reala, de care depindem intru totul de fapt.

Viata capata sens doar prin ceea ce iubesti si prin suferinta ca ai la dispozitie un timp limitat pentru a nu irosi aceasta sansa.”