Sărutul josnic al trădării

Ce fel de copil este acela care deși spune în toata lumea că își iubește Tatăl, în fiecare zi își lovește Părintele sau de câte ori are ocazia nu ezită să nu-i bată un cui în palmă? Fiecare poate răspunde în dreptul său, așa cum fiecare găsește să fie risipitor și de multe ori să uite cât de bine este acasă la tata, în ascultare.

Totuși, atunci când copilul risipitor se întoarce acasă, Tatăl îl zărește de departe. Căci aşa este Dragostea, are privirea și răbdarea antrenate. Copilul a fost îmbrăţişat de Tatăl care “l-a sărutat mult”. Un sărut al iertării. O pildă despre dragostea Tatălui ceresc care cuprinde în braţe copiii risipitori, pe care-i sărută cu dragoste de părinte. Un sărut al iertării. Un altfel de sărut.

Iuda se apropie să îl îmbrăţişeze pe Isus şi îl sărută. Un sărut josnic, semn al trădării. Cât de subtil se transformă lumea și cum se schimonosește prin simboluri istoria vie a omenirii. Sub un sărut colcăie o inimă întunecată. Aşa e omul, dar mă rog ca noi să nu fim așa. Omul poate zâmbi, poate vorbi frumos, te poate îmbrăţişa, dar inima să-i fie rea, în spatele ambalajului și al marketingului de calitate să mocnească o inimă neagră înconjurată de duhoare..

Astfel Isus a ajuns în agonia morţii, moment în care privirea Lui îmbrățisează chipurile celor din jur. Îi răsuna în urechi şoaptele vrăjmaşului: Pentru ei vrei Tu să mori? Merită ei atâta suferinţă? Legiuni de demoni aţâţau mulţimea care arunca ocara asupra lui Isus. Îngerii şi toată oștirea cerească stăteau înmărmuriți cu ochii atinţiti spre Isus, cu atenţia îndreptată spre Tatăl aşteptând un semn pentru a izbăvi din chin pe Neprihănitul Isus... dar Tatăl tace.

Pe vremea asta, cam în aceeași zi, ucenicii stăteau ascunşi în case. Dincolo de uşile închise era o zi a tăcerii, ca și acum dealtfel. Atunci stăteau din alte motive, dar tot ascunși stăm și acum. Avem diverse îndeletniciri, cu ouă, cu prăjituri, cu încinsele cuptoare sau aglomeratele galantare din care lipsește Mântuitorul și Sacrificatul Isus. Preoții își sărbătoreau Paștele atât de drag lor. Cu pioşenia caracteristică fariseilor se apropiau de un Dumnezeu care le lăsase porunci şi legi pe care le ştiau și le puteau mula în favoarea lor. Bine că nu mai era larmă și nimeni care să le conteste autoritatea. Le era bine că nimeni nu mai tulbura oamenii cu învățături care loveau în ei ca nişte bice. Lucrurile intraseră în normal. În cotidianul pe care îl ştiau şi îl controlau. Parcă este atât de simplu să ne bucurăm de darurile aduse de iepuraș, daruri ce nu ne obligă la nimic și care nu ne fac să ne răscolim conștiința.

Azi noi, și la vremea aia Pilat, Irod și toate autoritățile, stăm liniștiți. Nimeni și nimic nu tulbură liniştea cetăţii. Cerul tace. Dumnezeu tace. Tăcerea stăpânește peste tot. O tăcere în care vorbeşte doar frica, dar pentru că suntem îmbuibați de păcate, vocea ei nu răzbate dincolo de noi. Frica preoţilor, frica ucenicilor, frica oamenilor vechi și frica noastră. Totul era pierdut. Fără speranţă. Tăcere aparentă. Nu mai este nimic de spus pentru că Hristos Domnul este în mormântul păzit cu străşnicie. Aceasta a fost ziua de sâmbătă, ziua a șaptea, o zi a tăcerii atunci care azi a devenit o zi a pregătirilor de Paște.

Iubitul meu cititor, ISUS a venit pe acest pământ întunecat de păcat pentru a revela lumina dragostei lui DUMNEZEU, pentru a fi "DUMNEZEU este cu noi!”

Întreaga însemnătate, a sărbătorii cât şi a vieţii, stă scris cu litere de aur în Sfânta Scriptură, el sună aşa: “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât a dat pe singurul Său Fiu ca oricine crede în El, să nu moară ci să aibă viaţă veşnică”.

Nu avem nevoie de iepurași sau de păgânele ouă roșii însoțite de ghiftuiala neomenească pentru a ne bucura de darul acesta extraordinar al mântuirii. Fiecare dintre noi este un dar minunat de la Dumnezeu atât pentru familia noastră, cât şi pentru ceilalţi oameni. Amintește-ți întotdeauna asta, mai ales atunci când vântul rece al îndoielii şi al deznădejdii va sufla peste noi, căci fiecare are propria tristeţe sau cumpănă în viață şi are nevoie de compasiunea semenilor.

Singurul vehicul către DUMNEZEU este ritmul iubirii dintre oameni. - Petre Țuțea

Alege să fii bun şi ajutăţi semenii - mai ales dacă sunt slabi, temători sau dacă sunt copii. Ca o pledoarie pentru Dragoste, căci Dragostea a fost cea care L-a convins pe EL să tacă, o să mai aduc aminte nişte vorbe tot din Sfânta Scriptură, care se regăsesc la 1 Corinteni 13.

“Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor. Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încat să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic. Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr, acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodată. Proorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit”.

Recapitulând, realizăm că lumea a vorbit VINERI iar Dumnezeu a tăcut şi a suferit prin Fiul Său moartea pe cruce. Apoi lumea a tăcut SÂMBĂTĂ, în ziua a șaptea, zi în care Dumnezeu a tăcut şi El, la fel întreaga creațiune. Temelia creștinismului s-a întărit atunci când Dumnezeu a vorbit DUMINICĂ prin ÎNVIERE. A fost ziua în care toţi cei care L-au crezut au început să vorbească:”Hristos a înviat! - Cu adevărat a înviat!”.

Tu cel ce ai rămas în ziua de vineri a neamului omenesc, lasă mercantilismul cu iepurii, sacrificiile inutile de animale nevinovate, cu ouăle lui păgâne și ghiftuiala nesănătoasă și vino la sărbătoarea iertării şi a învierii. Adu-ți aminte de cât este de minunat să dăruiești chiar și din ce nu ai, să trăiești oferind semenilor ceea ce tu ai vrea să primești astfel făcând Rai, pe lumea aceasta, din inima ta.

Așadar să rămănem în sărbătoarea ÎNVIERII pentru toată viaţa noastră.

Îți doresc o Sfântă Sărbătoare a Învierii plină de Dragoste!

Pace vouă!

Povestea unei morti asteptate in azilul de batrani

In jurul lumii zilnic, mii de oameni mor in casele de ingrijire medicala sau in azilele pentru batrani.
Multi dintre ei asteapta cu nerabdare momentul revederii sau macar un apel telefonic de la un membru al familiei. Dar, de cele mai multe ori sunt atat de ocupati incat nu gasesc timp pentru aceste “lucruri marunte”.
            Astfel ajung, la sfarsitul vietii, multi seniori sa paraseasca aceasta lume, cu un sentiment de amaraciune, singuratate si dezamagire.
Cadrele medicale si infirmierii rezidenti ai unitatilor in cauza ajung sa generalizeze si sa creada despre persoanele in varsta ca acestea sunt povesti ciudate ale unor batrani nebuni, care si-au facut un scop din a-i chinui pe ei, ce-si așteapta doar moartea fara sa le mai pese de cei din jur.

O femeie de 70 de ani, internata intr-un azil, nu era vazuta cu ochi buni de ingrijitoare fiind considerata acra si necomunicativa. La scurt timp dupa moartea ei, personalul azilului a descoperit in incapere un bilet care i-a emotionat pana la lacrimi.

„Ce vedeti, surorilor? Ve vedeti? La ce va ganditi cand ma priviti? O batranica acra, usor senila, cu obiceiuri ciudate, cu ochi melancolici, cu o privire pierduta. Haideti, faceti un mic efort. Vedeti cumva o batranica pe care nu stiti cum sa o abordati, care face ce vreti voi impotriva vointei mele? Asta credeti? Asta vedeti? Daca e asa, deschideti ochii, surorilor, pentru ca cea pe care o vedeti nu sunt eu.
            O sa va spun cine sunt. Sunt o fetita de 10 ani, care are parinti si frati ce ma iubesc. Sunt o tanara de 16 ani, cu picioarele facute aripi, visand ca o sa imi gasesc printul. Sunt o mireasa de 20 de ani si tocmai ii promit iubire vesnica sotului meu.

Sunt o femeie de 30 de ani si ii invat pe copiii mei relele de care trebuie sa se fereasca in viata. Sunt o femeie de 40 de ani, iar copiii mei sunt deja adolescenti. Sunt o femeie de 50 de ani, iar copiii mei sunt deja mari, dar nu mai sunt acasa. La 60 de ani, in poala mea stau din nou bebelusii: sunt nepotii mei.
La 70 de ani vad nori negri: sotul meu nu mai este si pe mine ma cuprinde teroarea. Copiii mei sunt deja departe, au si ei copii mari si nu ii judec pentru ca au uitat de mine. Acum sunt doar o batrana: nu mai sunt nici fetita, nici o adolescenta indragostita, nici sotie, nici mama, nici bunica.
            Ce dura e natura! Batranetea e o batjocura la adresa fiintei umane si transforma oamenii in niste alienati. Corpul ne paraseste, forta dispare, iar acolo unde avem o inima apare o piatra. Cu toate astea, toate babele astea de care aveti grija pastreaza naivitatea.
            Inima acestor babe zambeste din cand in cand, chiar in acele momente cand va certati cu ele. Babele astea vad in voi niste copile si va inteleg perfect.
Amintiti-va de cuvintele astea nu ca sa imi ridicati o statuie sau sa ma plangeti pentru ca nu mai sunt acum, ci ca sa vedeti sufletul din spatele mainilor tremurande, a pielii tabacite de soarta. V-am iubit ca pe copiii mei!”, s-a semnat batrana, noteaza es.newsner.com.

Iubește și Acționează ACUM! - Rețetă bună pentru a scăpa de regrete

   Acum scriu și plâng dar dacă mă întrebi de ce plâng nici eu nu știu prea bine, pentru că am pierdut un OM de o incomensurabilă valoare sau pentru că nu am acționat la timp să împlinesc un vis și astfel mi-am făcut rost de niște dureroase regrete.

Ștefan Ionescu Călinești

   Azi, 20 iulie 2016, mi-am început ziua normal, bucurându-mă de priveliștea superbă oferită de Brașovul meu iubit - cel mai frumos oraș din România și încântat de prezența Doamnei mele- Alina Ursu în viața mea.
   Cerul întunecat parcă încerca să-mi spună ceva, o simțeam dar nu știam să traduc mesajul. Am primit cheia mesajului cam pe la ora unu fără ceva, de la unul dintre Liderii Autentici de care ne putem bucura in zilele noastre - Tudor Iacobescu, un OM deosebit care chiar influenteaza in bine viețile a sute de oameni. Să revenim la cheie, un mesaj încărcat de emoție și tristețe în care eram anunțați de trecerea la odihnă a Doctorului Ștefan Ionescu Călinești. Ei bine asta încerca Cerul să-mi spună și era întunecat de supărare că nu știa cum s-o facă mai lin.

Îmi permit să spun despre acest OM astfel:
Eminența Sa, Ambasadorul Științei Românești, Expert ONU, Doctorul Ștefan Ionescu Călinești - Părintele Pell Amar si OMul căruia mii de oameni din lumea întreagă îi datorează recunoștință, a fost chemat în Împărăția Cerurilor.

   Peste puțin timp, adică în 24 Septembrie ar fi împlinit 94 de ani, o vârstă la care doar cei puternici și binecuvântați ajung, după cum spun chiar cărțile sfinte. În toți acești ani a luptat ca invenția sa - extractul terapeutic din nămolul sapropelic - să rămână în România, chiar și atunci când conducătorii noștri au distrus tot ce Marele OM de știință a construit în ani de cercetare și muncă de toate felurile.

   Noi, românii, avem o mare meteahnă, mare și păguboasă, anume că ne uităm tradițiile, valorile, uriașele potențialitati intelectuale și invențiile, căzând într-un fel de apatie pe care cei din exteriorul țării nu o înteleg. Ștefan Ionescu Călinești a găsit, la o vârstă venerabilă, puterea de a face efortul să smulgă din uitare geniala sa invenție și de a-i face pe români să-și aducă aminte cât de bogați sunt.
   Domnul Profesor Doctor Ștefan Ionescu Călinești a fost medic specialist în balneologie și reumatologie și un cercetător de marcă în domeniul terapiilor care folosesc factorii naturali (clima, apele minerale, apele saline și nămolurile).
    Trecând peste ironiile, minimalizările și piedicile ridicate de mentalitățile medicale contemporane, Domnia Sa a reușit să demonstreze că apa, nămolul, plantele medicinale și dieta naturală pot vindeca și pot salva vieți, acolo unde chimioterapia și tehnicile medicale de vârf dau greș.
Și-a câștigat un binemeritat renume internațional prin studiile asupra nămolurilor terapeutice și prin miraculoasele rezultate obținute prin corelarea unor factori terapeutici naturali, cu care a tratat afecțiuni din cele mai diverse, de la dermatozele considerate incurabile la boli ginecologice, reumatice sau cardio-vasculare.
   Dintre toate studiile și inventiile sale, una a adus gloria și recunoașterea, nu doar a sa ca persoana, ci și a medicinii românești: Pell-Amar.

   Extractul Pell-Amar este un principiu activ natural având o compoziţie complexă mineral organică şi enzimatică, care exercită asupra organismului uman o serie de acţiuni demonstrate ştiinţific, precum acţiuni antiinflatorii, antialgice, sedative şi decontractante, acţiuni biotrofic-stimulatoare, vasodilatatoare şi de regenerare celulară.Utilizarea nămolului în cosmetica facială şi corporală are la bază proprietăţile fizico-chimice ale acestuia, penetrabilitatea profundă la nivelul pielii, capacitatea de curăţare a acesteia prin osmoză, hidratarea, aportul de elemente minerale stimulatoare şi regeneratoare. - site-ul oficial al companiei PELLAMAR

În fine, pentru mine ca om, Pell-Amarul este un fel de copil de suflet, care s-a născut acum mai bine de 30 de ani, din dragostea pentru soția mea. - Ștefan Lonescu Călinești
   Aceasta este o poveste de succes născută din dragoste, povestea unei invenții căreia îi datorez bucuria de a-mi vedea Doamna plimbându-se alături de mine sau dereticând prin casă. Iar de astăzi este și povestea unui regret care mă doare.
   Atunci când am redescoperit Pell Amar și povestea de dragoste dintre crema terapeutică și miracolul povestit cu atâta emoție de Alina Ursu mi-am dorit să fac tot posibilul ca Alina Ursu să îl întâlnească pe cel care a adus pe lume crema care i-a redat bucuria de merge și a se bucura de viață. Apoi au intervenit "treburile" zilnice și uite așa și amânarea, iar acum este prea târziu.
   Prea târziu să-ți afirmi recunoștința în fața celui care o merită, să-i săruți mâna celui care ți-a făcut un bine sau care te-a ajutat să schimbi în bine cursul vieții tale.

   Scapă de pericolul regretelor! Cel mai potrivit moment nu este cel pe care îl aștepți ci este ACUM. Tocmai pentru că vorbesc din experiența mea de viață, vreau să te fac conștient și prezent în viața ta. Adu-ți aminte că amânarea este hoțul care îți fură bucuria și într-o zi este posibil sâ-ți fure chiar fericirea.

Pell Amar, adică dr. Ştefan Ionescu-Călineşti, primul medic din lume care a obţinut un extract pur din nămoluri terapeutice. - Cătălin Mosoia

Urmărește aici filmul PELLAMAR - Miracol de laborator, o emisiune realizată de echipa ÎN PREMIERĂ cu Carmen Avram.

https://vimeo.com/160028081

 

A Murit! Patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, a decedat intr-un ciudat accident auto!

Patronul firmei Hexi Pharma Dan Condrea a murit, duminică seara, în urma unui grav accident de maşină pe un drum din judeţul Ilfov, au declarat surse din rândul Poliţiei pentru MEDIAFAX.

Potrivit acestora, accidentul a fost anunţat în jurul orei 19.30 iar anchetatorii nu exclud varianta ca patronul Hexi Pharma să se fi sinucis, deoarece la faţa locului nu s-au găsit urme de frânare.

Maşina condusă de acesta a intrat într-un copac, impactul fiind atât de violent încât bărbatul şi-a pierdut viaţa pe loc. Echipele de salvatori ajunse la faţa locului au găsit o victimă desfigurată.Actele găsite în autoturism aparţin lui Dan Condrea, la faţa locului a fost chemată soţia bărbatului care l-ar fi recunoscut după haine.

După ce se va încheia cercetarea la faţa locului, poliţiştii vor dispune şi o analiză ADN pentru a se stabili cu certitudine că este vorba despre Dan Condrea.

Maşina, un Opel, era condusă de Dan Condrea şi aparţinea tatălui său.

Potrivit informaţiilor oferite de Realitatea TV, Condrea era singur în maşină, însă din cauza vitezei, acesta nu a avut nicio şansă de supravieţuire.

Poliţiştii spun că nu există nicio urmă de frânare.

"Nu trebuie exclusă o mână criminală" - Rares Bogdan

Jurnalistul Rareş Bogdan spune că nu este exclusă o mână criminală.

"Eu ca jurnalist, doresc să fie verificat tot ce înseamnă maşina lui Dan Condrea. Nu sufăr de scenarii, dar aici este prea de tot. Dacă aşa se doveşte că acesta a murit, organele sunt obligate să verifice ce s-a întâmplat. De data asta este obligatoriu să ştim totul desprea acest caz, ar fi prea simplu. În acest caz nu pot să nu exclud o mână criminală, pentru ca Dan Condrea să nu vorbească.", a spus Rareş Bogdan, într-o intervenţie telefonică.

"Nu sunt adeptul unor teorii ale conspiraţii, însă e obligatoriu să mergem pe toate pistele. Nu poate fi exclusă o mână criminală în acest caz uluitor despre corupţie. Dosarul Hexi Pharma a scos la iveală o caracatiţă infernală de corupţie. E obligatoriru să mergem 1% si pe aceasta pistă. Nu stim cine sunt colaboratorii luiDan Condrea, cine a protejat Hexi Pharma în toţi aceşti ani, trebuie sa fim mai atenti decât într-un caz de accident, de altfel obişnuit pe strazile noastre. Dacă aşa se doveşte că acesta a murit, organele sunt obligate să verifice ce s-a întâmplat. Cele trei mari întrebări sunt: Accident? Sinucidere? sau Mână Criminală? În acest caz nu pot să nu exclud o mână criminală, pentru ca Dan Condrea să nu vorbească. Dan Condrea nu a lucrat singur. Nu ştim pe cine putea deconspira şeful HP. Vorbim de zone politice,de informări SRI făcute. Până acum nu procurorii au făcut ordine în cazul actelor decorpuţie HP, ci jurnaliştii", a declarat Rareş Bogdan.

Cifra halucinantă: 80.000 de persoane ar putea să supravieţuiască, în fiecare an, dacă am avea mai puține infecţii nosocomiale în spitale.