Conteaza diploma de facultate intr-o lume in care computerele ne inlocuiesc la job?
Absolventii de liceu isi iau ramas bun de la parinti, pentru a incepe o viata noua la facultate. Majoritatea chiar cred ca diploma de la facultate le va oferi o viata implinita in viitor. Cei multi considera, ca in timpul facultatii pierd trei sau patru ani din viata, acumuleaza datorii pe care trebuie sa le plateasca dupa absolvire, iar dupa ce termina facultatea nu au certitudinea ca isi vor gasi o slujba sigura si bine platita.
Parintii le-au spus mereu ca educatia este cea mai buna metoda pentru a se descurca in aceasta lume globalizata si in continua dezvoltare.
Muncitorii vor fi inlocuiti cu angajati-roboti, iar cei care nu au scoala sunt condamnati sa se lupte toata viata pentru un trai decent. La nivelul celalalt, elita va avea lumea la picioare. Si exista si dovezi care sa dea veridicitate acestei afirmatii.
Un studiu realizat de Universtitatea Georgetown arata ca cei care au studii de specialitate merita sa le faca, iar calificarile obtinute in scoala sunt in stransa legatura cu castigurile.
Un cetatean american cu diploma de facultate se poate astepta sa primeasca in jur de 3,6 milioane de dolari in timpul vietii. Unul care are liceul va castiga, doar, in jur de 1,3 milioane de dolari.
Totusi, cu toate acestea, in lumea contemporana, regulile sunt pe cale sa se schimbe. Criza economica pe care o traverseaza intreaga lume schimba din temelii relatia dintre munca si educatie, iar in prezent nu doar muncitorii sunt cei care isi pierd jposturile, dar nici diploma de facultate nu mai este o carte de vizita pentru un job bine pozitionat.
Un raspuns ar putea fi faptul ca numarul absolventilor de facultate a crescut intr-un ritm foarte rapid in ultimii ani. Astfel, intre 1990 si 2007, numarul tinerilor care merg la universitate a crescut cu 22%, in America de Nord, cu 74%, in Europa, cu 144% in America Latina si cu 203%, in Asia.
In 2007, 150 de milioane de tineri erau studenti in toata lumea, din care 70 de milioane in Asia. Tarile emergente, cum ar fi China, investesc resurse importante in construirea si dotarea unor universitati care sa concureze cu cele de top din Europa si USA.
In acelasi timp, cererea de forta de munca educata este reconfigurata de noile tehnologii, asa cum s-a intamplat in secolul XIX cu cererea de forta de munca in agricultura si in secolul XX, cu cea din domeniul industrial.
Dar, cu siguranta, computerele pot face muncile repetitive mai repede decat oamenii si mai sigur. De asemenea, nu mai este nevoie de contabili cu o pregatire foarte solida, in conditiile in care au aparut programe computerizate care pot face contabilitate la costuri mult mai scazute. Iar "joburile" care pot fi facute de computere sunt in continua crestere, in conditiile in care programatorii nu stau niciun minut degeaba, ca doar au nevoie de job.
Mai multi economisti s-au lansat intr-o dezbatere legata de scaderea cererii pentru joburi care necesita educatie inalta, in epoca post-industriala, dupa ce joburile pentru studii medii au fost distruse de masinariile inteligente, iar numarul de locuri de munca destinate celor diploma de facultate creste intr-un ritm scazut.
David Autor, profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), considera ca principalul efect al automatizarii in era computerelor nu este faptul ca distruge joburile muncitorilor, ci ca distruge orice job care presupune rutina. Alan Blinder, de la Universitatea din Princeton, crede ca meseriile care presupun studii universitare nu mai sunt si cel mai bine platite.
Dar, oricat de avansata ar fi tehnologia, mai sunt meserii, ca medicina sau avocatura, care nu vor putea fi facute integral de masini. Si totusi, si in aceste domenii, computerele au intrat in forta. Meseria de jurnalist a fost detronata de bloggeri, firmele de avocatura au externalizat o parte din munca de rutina catre specialisti in tehnologie, si chiar si doctorii sunt amenintati, pana la un anumit nivel, de revolutia computerelor.
Nu putem nega faptul ca toate aceste transformari au imbunatatit productivitatea specialistilor cu educatie inalta, ceea ce permite consumatorilor sa beneficieze de servicii de calitate superioara. Dar reorganizarea muncii „cu creierul” va face, in mod cert, viata absolventilor de facultate mai putin satisfacatoare din punct de vedere material si mai putin predictibila pentru viitoarele generatii.
Si atunci apare intrebarea, justificata, in legatura cu diploma de facultate si eficienta ei, iar raspunsurile pot fi gasite in piata actuala, aflata in miscare si transformare, datorata mutarilor politice si macro-economice. Putem totusi sa conchidem ca avem nevoie de scoala si de specializare, altfel ai un handicap in dezvoltarea carierei.
22 octombrie 2012
Saritura de la marginea... succes-ului!
Tatuat cu "Born to fly" pe antebrat, temerarul Felix Baumgartner, un neobosit pionier de 43 de ani, a stabilit noul record pentru caderea libera de la cea mai mare inaltime si cea mai rapida saritura libera, care a intrecut viteza sunetului si a depasit cu mult viteza de crestere a competitorilor din lumea... energizantelor.
Saltul memorabil al austriacului Felix Baumgartner, aventurierul aerului care si-a propus sa depaseasca viteza sunetului cu un salt din stratosfera, de la inaltimea initiala de 36k si pana la urma de 39.045 de metri, deasupra statului american New Mexico, s-a incheiat cu succes. Milioane de oameni au stat cu sufletul la gura, urmarind live, aventura lui Felix Baumgartner declarase anterior ca acest salt reprezinta "scopul sau final". Coborarea lui Baumgartner cu parasuta a durat aproximativ putine minute pentru media dar o eternitate pentru istorie. El a batut recordul mondial pentru inaltimea unui salt , detinut din 1960 de Joe Kittinger.
Din Salzburg/Austria in jurul lumii direct din stratosfera.
"I LOVE A CHALLENGE, AND TRYING TO BECOME THE FIRST PERSON TO BREAK THE SPEED OF SOUND IN FREEFALL IS A CHALLENGE LIKE NO OTHER."
FELIX BAUMGARTNER
Un INFOGRAFIC de exceptie oferit de cei de la HotNews.RO
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu