căutare personalizată

joi, 24 februarie 2011

Televizorul vs. creierul uman

efectele televizorului
preluare dupa Mihai Balescu (manager.ro)

Psihiatrul austriac Hans Berger descoperea in 1908 un lucru extrem de interesant: creierul emite in continuu semnale electrice. Slabe, dar perfect masurabile. A fost o descoperire care a marcat inceputul unor cercetari ample, datorita carora s-au identificat cinci tipuri de unde cerebrale, asociate foarte precis unor anumite stari/dispozitii mentale. Undele, despre care discutam in special, pe care le genereaza creierul unei persoane care priveste la televizor sunt unde alfa, specifice unei stari semi-hipnotice in care persoana respectiva este mult mai receptiva la sugestii si, deci, la manipulari.

Atunci cand isi inchid telefoanele mobile, renunta la navigarea pe internet si sting televizorul, multe persoane prezinta simptome similare celor intalnite la fumatorii sau toxicomanii care incearca “sa se lase” brusc.
Intr-un experiment din 1969, mai multi subiecti au fost monitorizati si s-a observat ca, dupa doar 1 minut de privit la televizor, creierele lor trec de la undele beta (asociate cu gandirea logica si observatiile critice) la undele alfa, asociate unei stari in care informatiile sunt receptate fara analiza, producand raspunsuri strict emotionale. Concluzia experimentului a fost ca televizorul induce o stare usor hipnotica, in care accesul la subconsientul usor influentabil devine mai facil.

Advertiserii cunosc foarte bine acest lucru si stiu sa profite de starea pasiva si receptiva a creierului spectatorului TV. Nu e nevoie de mesaje subliminale, creierul este deja pregatit sa absoarba sugestii, dupa doar cateva zeci de secunde de privit la televizor. Tot ce trebuie sa faca un clip publicitar este sa afiseze un brand si sa-l determine apoi pe spectator sa asocieze acel brand cu ceva pozitiv.
Manipularea cu ajutorul televizorului poate avea consecinte dramatice.
Inainte de aparitia televiziunii, numeroase rapoarte primite de armata SUA aratau faptul ca in timpul luptelor multi soldati ezitau sa traga in soldatii inamici. Ratau intentionat sau, daca trageau, aveau ulterior serioase probleme psihice, cauzate de remuscari.

“Solutia” gasita de capii armatei a fost sa le ofere soldatilor in mod constant imagini violente, proiectandu-le filme de lupta, fapt care ii desensibiliza si ii facea mai dispusi sa ucida. Ulterior, televiziunea a preluat acest rol, expunandu-i pe americani, inca de copii, unor programe violente. Rezultatul? Sa ne amintim de filmuletele facute in Irak, in care militarii americani chiuie fericiti ori de cate ori fac una cu pamantul vreun grup de inamici.

Asadar, privitul la televizor permite transmiterea de mesaje direct catre subconstient si astfel efectul de manipulare este maxim. Nu va amagiti cu ideea ca un om inteligent si educat se poate apara de aceasta manipulare. Daca mesajele ajung la subconstient, ele raman acolo si produc efecte. Iar in sprijinul acestei afirmatii exista o dovada foarte simpla: ritmul cardiac al unui spectator care urmareste un film de groaza creste, chiar daca spectatorul in cauza este o persoana inteligenta si educata, care realizeaza ca filmul respectiv nu este decat o fictiune. Mesajul filmului ajunge la subconstient si acesta reactioneaza, accelerand bataile inimii.

Alte consecinte nefaste ale televiziunii

Un american mediu (dar si un roman mediu) petrece 4,5 ore zilnic in fata televizorului, echivalentul a doua luni intr-un an. Doua luni dintr-un an! Adica o sesime din viata se duce pe televizor. Si nu e vorba numai de acest timp pierdut, intr-o stare de semi-hipnoza, ci si de alte lucruri care deriva de aici:

1. Televiziunea creeaza violenta fizica si verbala. E consecinta directa a sutelor/miilor de mesaje violente pe care spectatorul le recepteaza cand urmareste constant programe de stiri, filme si, mai nou, talk-show-uri.

2. Televiziunea creeaza pasivitate. Spectatorul este dresat (nu este nicio exagerare!) sa stea si sa accepte pasiv diverse situatii, in loc sa gandeasca si sa actioneze. Televizorul ii spune direct ce sa manance, ce produse sa-si cumpere (multe inutile!) si mai ales il invata ca lumea e un loc periculos pe care nu poate sa-l schimbe. Lucru complet fals.

3. Televiziunea creeaza stupiditate. Un studiu realizat in SUA in 2007 arata ca un sfert din americani nu citesc nici macar o singura carte pe an. De ce? Pentru ca televiziunea le ofera o forma facila de divertisment, cu emotii rapide si mereu schimbatoare, dandu-le sentimentul ca se intampla ceva in viata lor. Este o oferta simplificata la maximum, lipsita de profunzime si care impune modele de genul Paris Hilton, si nu Albert Einstein.

FOTO: telegraph.co.uk
4. Televiziunea creeaza obezitate. E rezultatul firesc cand spectatorul sta 4,5 ore nemiscat in fata televizorului si mai si mananca/rontaie in timpul acesta.

5. Televiziunea creeaza nevoi false. Subiectii unui experiment realizat in SUA, care au renuntat timp de 6 luni la televizor, au desocperit ca in acest interval cheltuielile lor s-au redus la jumatate. Lipsa televizorului inseamna mai putine cumparaturi, pur si simplu.

Exista insa si efecte pozitive ale televiziunii

Televiziunea poate transmise mesaje nocive, dar la fel de bine poate transmite si mesaje pozitive. Ganditi-va la cate orizonturi i se deschid unui spectator care urmareste programe culturale, emisiuni de popularizare a stiintei, documentare istorice, ganditi-va la cate informatii afla acest spectator despre oameni si locuri exotice cu care, in mod normal, nu are nicio sansa sa ia vreodata contact.

Exista motivatii comerciale si politice care explica de ce televiziunile si mass media, in general, sunt asa cum sunt, adica nocive in majoritatea cazurilor. Si intrebarea este: se poate lupta cu aceasta situatie?

E greu de spus. Unii oameni, din ce in ce mai multi, realizeaza efectele dezastruoase ale televiziunii consumate fara discernamant si iau masuri: fie scot anumite programe din grila, fie renunta complet la televizor, atat ei, cat si familiile lor (pentru copii exista DVD-uri, multe foarte educative). Alti oameni in schimb, si – atentie! - vorbim aici de adulti, se afla intr-o situatie fara iesire: ca sa inteleaga ce este de fapt cu televiziunea, ei ar trebui sa atinga un anumit nivel de educatie, nivel pe care nu-l pot atinge insa niciodata tocmai pentru ca sunt consumatori de televiziune.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu